joi, 10 februarie 2011
luni, 8 noiembrie 2010
duminică, 3 octombrie 2010
Fu ziua lu' Fire
Abia ce-a fost ziua lu' Fire acum câteva zile... o flacără ce arde de-un picuţ mai mult de 2j de ani. Aşa că-i urez o contribuţie cât mai îndelungată la încălzirea globală :D Mulţi şi frumoşi ani, flăcăruie!
joi, 23 septembrie 2010
marți, 17 august 2010
Biblice - Partea I - Geneza
- Căpitane Ter'ul, una dintre sonde a răspuns! Potenţiale condiţii prielnice vieţii! Pe Geea-7, la doar patru mii de ave distanţă!
Entuziasmul secundului curma monotonia navigării printre aştri, stârnind în căpitan un soi de speranţă muribundă, un mic licăr în aşteptarea dezamăgirii. De opt sute de revoluţii-stea navigau în neant, de când planeta-mamă murise, şi până acum niciuna dintre cele două sute de sonde ce detectaseră bio-potenţial nu a confirmat descoperirea în proximitatea planetei... Dar era de datoria lor să se îndrepte înspre fiecare dintre aceste rare promisiuni, în speranţa că poate, într-o zi, una din ele avea să se adeverească.
- Transmite coordonatele, secund! Ne îndreptăm una din nave înspre sistemul stelar.. dacă nu pentru o casă, măcar să recupereze sonda.
Din douăzeci de nave câte porniseră iniţial, flotila rătăcitoare mai număra doar şapte. Câteva se pierduseră în furtuni magnetice, două fuseseră folosite drept scut pentru asteroizi într-o manevră printr-o neaşteptată explozie planetară, una servea drept colonie semi-permanentă pe o planetă minieră, iar restul fuseseră pierdute în lupte cu forme de viaţă ostile. Cele rămase nu erau nici pe departe la capăt de drum.
Supraaglomerate şi cu resursele la limită, hoinăreau în continuare către fiecare semn, către fiecare "acolo" pe care-l indica vreuna din sonde...
Fiecare potenţială casă de până acum le fusese însă neprimitoare; fiecare a luptat în felul ei să nu-i accepte... să îi lase hoinari. Localnici ostili, bariere de asteroizi, dimensiuni prea mici, climat instabil, insuficientă apă. La fiecare pas, speranţa murea câte puţin, iar "casă" rămânea doar acel cuvânt pe care nouă generaţii la rând l-au asociat doar cu ce vedeau în holograme.
În trei miimi de revoluţii-stea, nava-lider era deja deasupra noii speranţe. Cu voce tremurândă, căpitanul dicta rar, mai mult ca pentru sine, efectuarea comenzii:
- Începem scanarea suprafeţei...
Secundul urmărea ritmic, cu glas lipsit de încredere, fiecare rezultat... 70.8 părţi pe sută acoperire acvatică, 20.9 părţi pe sută concentraţie a oxigenului...
- ... atmosferă şi tectonică predictiv majoritar stabile, gaz toxic prezent în concentraţie neglijabilă... forme de viaţă planetar-protectorale... absente! Căpitane! Ne-am găsit... o nouă casă.
Cu vizibilă emoţie, secundul anunţă concluzia aşteptată de nouă generaţii... sute de revoluţii de-a lungul unui drum fără destinaţie, ajuns, se pare, la un sfârşit. N-a fost să fie însă, unul definitiv...
- Scanarea ne spune însă că planeta nu e încă matură... nu ne poate adăposti în condiţii de exploatare tehnologică la nivelul actual decât maxim câteva zeci de revoluţii... Am... distruge-o dacă ar fi s-o populăm... Îmi.. pare rău, căpitane...
- E singura casă pe care-am găsit-o... nu putem pleca fără să dăm o şansă măcar unora dintre noi... Vom lăsa la sol doar două nave... doar populaţia lor... fără tehnologie. Resursele planetei le vor ajunge să trăiască şi să se dezvolte... în timp. Noi, ceilalţi... nu vom renunţa la căutare... de vom găsi un loc prielnic, vom reveni să-i luăm pe cei rămaşi. Între timp, aceasta le este cea mai bună şi sigură şansă; sunt feriţi în acest loc... doar ne-a luat opt sute de revoluţii-stea până să-l găsim. Secund... ordonă flux-transportul efectivelor primelor două nave pe planetă. Locuitorii de pe Adam în sectorul Eden-96T iar cei de pe Eva în Eden-93Q. Restul de cinci... Galleon, Serra, Di'hat, Azzo si A'kal... pornim mai departe... spre o nouă speranţă...
Entuziasmul secundului curma monotonia navigării printre aştri, stârnind în căpitan un soi de speranţă muribundă, un mic licăr în aşteptarea dezamăgirii. De opt sute de revoluţii-stea navigau în neant, de când planeta-mamă murise, şi până acum niciuna dintre cele două sute de sonde ce detectaseră bio-potenţial nu a confirmat descoperirea în proximitatea planetei... Dar era de datoria lor să se îndrepte înspre fiecare dintre aceste rare promisiuni, în speranţa că poate, într-o zi, una din ele avea să se adeverească.
- Transmite coordonatele, secund! Ne îndreptăm una din nave înspre sistemul stelar.. dacă nu pentru o casă, măcar să recupereze sonda.
Din douăzeci de nave câte porniseră iniţial, flotila rătăcitoare mai număra doar şapte. Câteva se pierduseră în furtuni magnetice, două fuseseră folosite drept scut pentru asteroizi într-o manevră printr-o neaşteptată explozie planetară, una servea drept colonie semi-permanentă pe o planetă minieră, iar restul fuseseră pierdute în lupte cu forme de viaţă ostile. Cele rămase nu erau nici pe departe la capăt de drum.
Supraaglomerate şi cu resursele la limită, hoinăreau în continuare către fiecare semn, către fiecare "acolo" pe care-l indica vreuna din sonde...
Fiecare potenţială casă de până acum le fusese însă neprimitoare; fiecare a luptat în felul ei să nu-i accepte... să îi lase hoinari. Localnici ostili, bariere de asteroizi, dimensiuni prea mici, climat instabil, insuficientă apă. La fiecare pas, speranţa murea câte puţin, iar "casă" rămânea doar acel cuvânt pe care nouă generaţii la rând l-au asociat doar cu ce vedeau în holograme.
În trei miimi de revoluţii-stea, nava-lider era deja deasupra noii speranţe. Cu voce tremurândă, căpitanul dicta rar, mai mult ca pentru sine, efectuarea comenzii:
- Începem scanarea suprafeţei...
Secundul urmărea ritmic, cu glas lipsit de încredere, fiecare rezultat... 70.8 părţi pe sută acoperire acvatică, 20.9 părţi pe sută concentraţie a oxigenului...
- ... atmosferă şi tectonică predictiv majoritar stabile, gaz toxic prezent în concentraţie neglijabilă... forme de viaţă planetar-protectorale... absente! Căpitane! Ne-am găsit... o nouă casă.
Cu vizibilă emoţie, secundul anunţă concluzia aşteptată de nouă generaţii... sute de revoluţii de-a lungul unui drum fără destinaţie, ajuns, se pare, la un sfârşit. N-a fost să fie însă, unul definitiv...
- Scanarea ne spune însă că planeta nu e încă matură... nu ne poate adăposti în condiţii de exploatare tehnologică la nivelul actual decât maxim câteva zeci de revoluţii... Am... distruge-o dacă ar fi s-o populăm... Îmi.. pare rău, căpitane...
- E singura casă pe care-am găsit-o... nu putem pleca fără să dăm o şansă măcar unora dintre noi... Vom lăsa la sol doar două nave... doar populaţia lor... fără tehnologie. Resursele planetei le vor ajunge să trăiască şi să se dezvolte... în timp. Noi, ceilalţi... nu vom renunţa la căutare... de vom găsi un loc prielnic, vom reveni să-i luăm pe cei rămaşi. Între timp, aceasta le este cea mai bună şi sigură şansă; sunt feriţi în acest loc... doar ne-a luat opt sute de revoluţii-stea până să-l găsim. Secund... ordonă flux-transportul efectivelor primelor două nave pe planetă. Locuitorii de pe Adam în sectorul Eden-96T iar cei de pe Eva în Eden-93Q. Restul de cinci... Galleon, Serra, Di'hat, Azzo si A'kal... pornim mai departe... spre o nouă speranţă...
joi, 5 august 2010
Blue...
blue (adj. en.) = albastru, trist, mohorat, abatut
Blue... e o culoare... nu? :-? De ce totusi exprima si sentimente negative? O stare de deprimare? 8-| Albastru e culoarea norilor, culoarea oceanelor, a marilor, nu? 8-> Ah... da, s-ar putea spune ca depinde de nuanta pentru ca norii senini au o nuanta deschisa, inainte de o ploaie se schimba... 8-|
Dar starea? Se intampla uneori sa spui "I'm feeling blue... " si cel caruia ii spui stie, nu te simti bine, esti deprimat si te intreaba ceva firesc: "Ce s-a intamplat?"... :(
Ce s-a intamplat... Poate s-au acumulat multe stari, multe tensiuni interioare si nu numai, stari de neliniste, nesiguranta... singuratate...
Eh.. dar starile sunt stari, trecatoare... Si, ca sa fiu optimista, voi spune ca Nicola:
Dincolo de noapte e zi
Dincolo de ploi soarele va rasari
Are dreptate, nu? ;;) Bineinteles... :)
sâmbătă, 24 iulie 2010
Draga Jurnalule, [2]
Asa dupa cum spunea si partenerul meu, Gheata, iti vom impartasi unele ganduri, experiente, intamplari de-ale noastre care ne-au impresionat in vreun fel, ne-a indus anumite sentimente. Probabil rolul tau o sa fie unul statornic, o sa ne asculti, o sa ne sustii ideile (chiar... daca tu nu comentezi nimic, inseamna ca o sa ne sustii orice-am zice noi? :D La urma urmei e oarecum firesc avand in vedere ca noi suntem parintii tai ;)) ) si eventual o sa arati si altora ce-am zis noi, aratandu-ne si noua ce-a zis cine-a zis despre ce-am zis. ;;)
Eu ti-as zice "bun venit" in aceasta lume virtuala, sa speram ca o sa totul bine, ca o sa ne intelegem ca niste fiinte moderne ce suntem, nu? :D
Ah.. era sa uit: stiu ca pe caldura asta tii mai mult la Ice, dar poate totusi nu-ti sunt nici eu prea indiferenta. :">
Eu ti-as zice "bun venit" in aceasta lume virtuala, sa speram ca o sa totul bine, ca o sa ne intelegem ca niste fiinte moderne ce suntem, nu? :D
Ah.. era sa uit: stiu ca pe caldura asta tii mai mult la Ice, dar poate totusi nu-ti sunt nici eu prea indiferenta. :">
Abonați-vă la:
Postări (Atom)